PROLOG
Cristina, colega mea de grupă, într-o zi, mă cheamă la geam și-mi zice:
– Mariana, vreau să mă fac jurnalistă sau scriitoare. Vreau să scriu o carte despre tine. Pentru asta, va trebui în fiecare zi să-mi povestești ceva interesant din viața ta.
M-am mirat. Dar am acceptat.
Cristina nu mai știu pe unde e. Era din Dondușeni, din Rudi. Cea mai bună studentă. Cu 10 pe linie.
Am căutat-o. Lumea zice că este peste hotare.
O mai caut.
Dar eu, provocată de ea, am să scriu acea carte. În locul Cristinei.
Pentru că fiecare viață de om este o poveste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu