luni, 28 noiembrie 2011

Jurnal profesional de călătorie: Râşcani, Soroca, Donduşeni

Nordul Moldovei se caracterizează prin oameni deosebit de harnici, prin învăţători serioşi şi dornici de a descoperi tainele schimbărilor în educaţie.

MEMORIU DE ACTIVITATE
CENTRUL EDUCAŢIONAL PRO DIDACTICA
  
Formator: Dr. Marin Mariana

Subiectul:  
  1. Lecția modernă de limba română.
  2. Didactica disciplinei limba şi literaturii române din perspective curriculumului modernizat.
Perioada de desfăşurare, instituţia, localitatea:
Octombrie, 2011, Râşcani, Soroca, Donduşeni
Nr. persoane: (lista se anexează)
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Formare de competenţe profesionale în didactica limbii şi literaturii române (clasele I-IV)  din perspectiva curriculumului modernizat.
OBIECTIVELE  ACTIVITĂŢII:
·         Să stabilească modalităţile de eficientizare a lecţiilor de limba română la treapta primară de învățământ;
·         Să proiecteze activităţile într-o manieră eficientă, modernă, axată pe competenţe;
·         Să manifeste competenţe de evaluare şi autoevaluare a  strategiilor didactice interactive;
·         Să elaboreze secvenţe didactice de integrare a strategiilor didactice interactive ce contribuie la formarea de competenţe.

Metode şi tehnici aplicate:
Prezintă-mă! (GPP); „Ştiu, vreau să ştiu, am aflat”; Brainstorming cu mapa de imagini; „Ilustrează prin desen cele auzite”; Tehnica „Mesajul în pahar”;  Joc de rol  Salata; Poster Turnuleţ; Clustering cu colţuri; Audiţia problematizată: Pensula muzicală, Textul şi muzica, Vocea magică; Joc suprarealist; Cercul de idei cu imagine; Comunicare nonstop; Zidul chinezesc; Inteligenţele multiple; Pălăriile gânditoare; Interviul în trei trepte; Tehnica 3 idei principale; Constatatorii, Scepticii, Optimiştii; Târgul de idei, Licitaţia de idei, etc.

EVALUAREA INIŢIALĂ PRIN ANALIZA DE NEVOI (SINTEZĂ):
Pro Seminarul realizat în prima sesiune a derulat din perspectiva a două deziderate: Cunoaşterea şi motivarea cursanţilor pentru activitatea de formare continuă.
S-a  constatat necesitatea abordării ştiinţifico-didactice a conceptului de competenţă, care de la bun început a părut a fi mai anevoios de perceput. Activitatea Ştiu. Vreau să ştiu. Învăţ a mobilizat activitatea de cunoaştere şi în scurt timp formabilii au intrat în posesia instrumentarului teoretic pentru a conştientiza demersul experimental.
Stabilirea reperelor de bază a domeniilor de competenţe-cheie a constituit baza motivaţională a trainingului şi s-a axat pe realizarea convingerilor proprii în valori psiho-pedagogice.


ACTIVITĂŢILE PROIECTATE:
REALIZARE:
Prelegere problematizantă
  • Care sunt cerinţele pentru o lecţie modernă?
S-a desfăşurat creativ, energic;
Aşteptările au conturat achiziţia de strategii interactive noi, informaţia inovaţională, modalităţile de implementare, cunoaşterea colegilor; precum şi necesitatea de a urmări formarea competenţei, fără ca să ocolim obiectivele care sunt un demers necesar.
  • Pe ce clasificări a tipurilor de lecţii se axează învăţământul primar modern?
Formabilii au dedus ideea că fiecare lecţie netradiţională trebuie să fie tradiţională, întrucât sala de clasă poate deveni o închisoare pentru elevi, dacă în ea persistă stilul de predare clasic.

  • Ce verbe nu se utilizează la formularea obiectivelor operaţionale?
  • Ce norme trebuie respectate la formularea obiectivelor operaţionale
Învăţătorii au construit o agendă cu notiţe paralele în care au reformulat unele obiective operaţionale greşite, punând accentul pe elev în calitatea lui de formabil şi neapărat au respectat modelul propus de cercetătorii Mager şi Landsheer.
  • Cum se convertesc subcompetenţele în obiective?

 Modelul propus pentru clasa I a fost analizat prin dezbateri, unele păreri au fost confruntate cu cerinţele curriculare. Învăţătorii au construit un tabel similar pentru clasa a II-a.
  • Etape de formare a competenţei
Cursanţii au formulat concluzii cu privire la etapele de formare a competenţei, au dedus că aceasta  nu este direct observabilă, că o subcometenţă trebuie să fie planificată pe parcursul unui an de cel puțin 3 ori ca să corespundă modelului de formare a competenţei. Prin tehnica 3-2-1 au stabilit priorităţile lecției de limba română în raport cu sistemul general de lecţii.
  • Sugestii metodice pentru proiectarea orelor de comunicare
Participanţii au trecut în revistă tehnicile propuse în suportul de curs, iar prin tehnica preferinţelor au ales să discutăm despre efectele formative şi posibilităţile de realizare în cadrul orelor de comunicare a următoarelor tehnici: „Asocieri libere”„Agenda cu notiţe paralele” „Lanţuri asociative” „Pixul în pahar”„Acvarium” Pagina de jurnal.
  • Etapele de realizare a compoziției
Formabilii au fost solicitaţi să construiască schematic proiectul pentru o unitate de învăţare şi să stabilească locul destinat orelor de compoziţie. S-a constatat că unii învăţători solicită ca temă pentru acasă  - compunerea. S-a stabilit cerinţele pentru lecţiile date şi s-a lucrat pe modelul celor 5 de „NU”.
  • Tainele Cărţii.  Sugestii pentru desfăşurarea orelor
A fost propus ABECEul metodic al lecţiilor de Tainele cărţii. Învăţătorii au formulat concluzii şi au împărtăşit din propria experienţă idei cu privire la realizarea acestora. A fost apreciată cel mai mult tehnica Calendarul de lectură.



INTERESUL CURSANŢILOR PENTRU SUBIECTUL STUDIAT:
Strategiile didactice utilizate în vederea formării de competenţe de comunicare orală, de comunicare scrisă, de lectură şi de cercetare  au fost acceptate de către învăţători, iar în cadrul debifărilor au fost trasate anumite concluzii:
  • a se  pune accent mai mare pe tehnicile ce solicită actualizarea experienţei de viaţă şi estetică a elevilor,
  • a prelua ideea creării unui climat favorabil învăţării;     
  • a  implica elevii în activitatea de autoînvăţare şi învăţare reciprocă ;
  • a încerca şi realiza modificarea, dezvoltării şi perfecţionării stilului didactic ;
  • a transforma sălile de clasă în adevărate ateliere de lucru şi învăţare pentru elevi;    
ACTIVISMUL,  GRADUL  DE IMPLICARE PERSONALĂ A CURSANŢILOR:
            Proiectarea demersului instrucţional a prevăzut implicarea fiecărui participant al trainingului de formare. În acest sens au fost valorificate competenţele de exprimare artistică; competenţele de comunicare şi relaţionare, competenţele psiho-sociale, prin capacităţile de adaptare rapidă la sarcinile propuse; prin valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor.
           
DIFICULTĂŢI /PROBLEME:
Nu am constatat.
S-a lucrat un pic mai dificil, pentru că nu am avut curriculumul şi manuale.

DINAMICA / EVOLUŢIA GRUPULUI:
Grupul de cursanţi a demonstrat o achiziţie motivată, proiectând demersuri didactice bazate  pe concepte ştiinţifico-metodice, valorificând nevoia de schimbare, de trecere de la o pedagogie bazată pe cunoştinţe la una bazată pe competenţe.

OBIECTIVELE REALIZATE (NIVELUL LOR DE REALIZARE)
Obiective:
Nivel de realizare
·         Să stabilească modalităţile de eficientizare a de limba română;
·         Să proiecteze activităţile într-o manieră eficientă, modernă, axată pe competenţe;
·         Să manifeste competenţe de evaluare şi autoevaluare a  strategiilor didactice interactive;
·         Să elaboreze secvenţe didactice de integrare a strategiilor didactice interactive ce contribuie la formarea de competenţe.
Excelent

Bine

Excelent


Bine

CE CARACTERISTICI SPECIFICE AŢI REMARCAT LA GRUPUL DE FORMABILI?
Grupurile de cadre didactice au avut întrebări destule, în acelaşi timp au prezentat un grad de pregătire bun. Ceea s-a remarcat este că unii învăţători au fost formatori în vara aceasta, fiind formaţi la IŞE. În acest sens s-a format un grup eterogen, iar lista de întrebări era diferită. Pentru unii era importantă clarificarea noţiunilor ce ţin de competenţa la limba română, iar pentru alţii era importantă ora de compoziţie.
CONCLUZII, SUGESTII
Din lipsa de timp am fost nevoiţi să suprimăm unele răspunsuri şi să oferim mai puţină interactivitate, recurgându-se la stilul prelegerii.
Ar fi bine pe viitor, în cazul unui curs scurt, de trei zile, să propunem cursanţilor oferta de conţinuturi, ca ei să-şi aleagă foarte concret o temă mai importantă.
Tot această ofertă poate constitui programa analitică pentru un curs deplin la didactica disciplinei limba română.
 Aşadar, propun următoarele teme:
Tema 1.CERINŢELE PENTRU O LECŢIE MODERNĂ DE LIMBA ROMÂNĂ.
Care sunt cerinţele pentru o lecţie modernă? Pe ce clasificări a tipurilor de lecţii se axează învăţământul primar modern? Ce verbe nu se utilizează la formularea obiectivelor operaţionale? Ce norme trebuie respectate la formularea obiectivelor operaţionale Cum se convertesc subcompetenţele în obiective?

Tema 2. SUGESTII METODICE PENTRU PROIECTAREA ORELOR DE COMUNICARE ORALĂ.

Metode specifice şi mijloace instrucţionale utilizate. Lectura imaginii. Eficienţa activităţilor de grup în construcţia demersului comunicării. Ce este un atelier de discuţie? Evaluarea competenţei de comunicare orală.

Tema 3. SUGESTII METODICE PENTRU PROIECTAREA ORELOR DE COMUNICARE SCRISĂ.

Ce este o competenţă de scriere ? Care sunt produsele competenţei de scriere ? Ce este un atelier de scriere ? Care sunt etapele unui atelier de scriere ? Care sunt etapele de realizare a compoziţiei ? Metode de lucru pe parcursul orelor de compoziţie. Metode de evaluare a competenţei de scriere ?

Tema  4. PROIECTAREA ORELOR DE LIMBA ROMÂNĂ DIN PERSPECTIVA CURRICULUMUL MODERNIZAT .

 
De la curriculum spre proiectul didactic. Proiectul didactic – construcţie şi realizare. Designul proiectului didactic. Cerinţe pentru un proiect didactic eficient. Atelier de elaborare a proiectelor didactice de lungă durată şi de scurtă durată.

Tema 5. TAINELE CĂRŢII. SUGESTII PENTRU DESFĂŞURAREA ORELOR

Textul literar şi rolul său de « regină ». Hermeneutica textului literar. Mecanismul de formare a interesului, motivaţiei şi a atitudinii faţă de lectură. Resurse eficiente utilizate în timpul orelor de lectură. Dinamica cititorului reflexiv. Tehnici de intensificare a interesului faţă de carte/lectură. Ce este un atelier de lectură. Cum se desfăşoară corect un atelier de lectură. În ce mod monitorizăm lectura elevilor. Sfaturi pentru amenajarea bibliotecii clasei. Calendarul de lectură. Jurnalul de impresii. Decada lecturii.

Tema 6. SUGESTII METODICE PENTRU PROIECTAREA SECVENŢEI DE REFLECŢIE ŞI EXTENSIE


Feed-back – ul lecţiei – verigă importantă în asigurarea retenţiei şi a transferurilor mentale. Tehnici eficiente  de realizare a secvenței de reflecţie. Ce este debrifarea? Cum se construiește un film al lecţiei? Cum realizăm conexiunile între lecţiile-bloc?




SUBIECTELE CE VOR FI INCLUSE ÎN CERTIFICATUL CEPD
  1. Lectia moderna de limba română.
  2. Didactica disciplinei limba şi literaturii române din perspective curriculumului modernizat.

Niciun comentariu:

A apărut o eroare în acest obiect gadget