miercuri, 3 februarie 2010

Să schimb inerţia?



Dacă aş fi s-o iau de la început, ar trebui să-mi schimb existenţa, pornind de la buneii mei care şi-au unit vieţile graţie faptului că au fost profesori (bunica – învăţătoare şi bunelul - profesor de matematică), întîlnindu-se la cursuri de perfecţionare. Testamentul bunicăi mele, răposata (a plecat cînd eu aveam doar 5 ani) a fost următorul: Mariana să se facă învăţătoare (observîndu-mă cum educ piesele de şah – primii mei elevi). Nu am aflat această istorie decît atunci cînd am devenit învăţătoare. Or, misiunea cu care am ajuns în această lume este de a continua peste o generaţie crezul buneilor mei. Mai profundă fiind, străbunica mea a fost o cucoană grecoaică. Era  dăscăliţă, însă  nu mergea pe la casele oamenilor, ci veneau la ea copii ai altor boieri, conacul străbunului fiind, o mică şcoală particulară. Concluzia: aş putea să schimb inerţia? Nu, categoric!
Deci, învăţătoare am venit pe această lume, îmi este prorocit şi nu am ce să aleg! Îi mulţumesc Domnului pentru aceasta. Este tot ce mi-aş putea dori mai mult – să fiu pedagog!













Niciun comentariu: