sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Predare pentru învăţare


Atunci când ne gândim la predare avem în vedere ce facem şi cum acţionăm în clasă, cum dirijăm şi cum explorăm atenţia şi cunoştinţele anterioare ale elevilor, în ce mod nu povestim tema nouă.
Angajamentul dat exclude predarea şi ne face părtaşi, în acelaşi timp, la învăţarea activă a elevului.
Avem nevoie de o înţelegere corectă şi de cunoştinţe solide în domeniu pentru a realiza acest demers. Cea mai simplă cale este să ne gândim insistent cum vom contribui la învăţarea elevului.
Experimentul ar consta în a ne imagina că suntem elevi. Să ne întrebăm ce am dori de la formatorul nostru ca noi să învăţăm mai bine? Cum ar trebui să ni se predea ca noi să învăţăm aici şi acum? Cum ar trebui să fie profesorul ca noi, cei care ne imaginăm că suntem elevi, să învăţăm mai bine?
Modelul predării pentru învăţare presupune:
·  cunoaşterea subiecţilor care învaţă (elevilor, studenţilor, adulţilor);
·  răspuns cu succes la nevoile subiecţilor;
·  empatizarea cu învăţarea subiecţilor;
·  crearea unei comunităţi de învăţare;
·  crearea de către profesori a condiţiilor fizice, sociale si emoţionale pentru subiecţi;
·  stabilirea unor relaţii democratice cu elevii;
·  elevii ştiu că sunt responsabili pentru propriul proces de învăţare;
·  elevii sunt angajaţi  în sarcini intelectual-provocatoare;

·  promovarea autonomiei elevilor prin negociere.
Dr. M. Marin,conf. univ.

Fragment din cartea Școala fără profesor?

Niciun comentariu:

A apărut o eroare în acest obiect gadget