Generația de părinți confuzi
Ţara lui Dogaru este o emisiune care mai întâi şi întâi sensibilizează și educă.
Educă societatea, or, în acest articol este important să înțelegem că trebuie educați părinții. Subiectul ales pentru emisiunea din 11 iulie a avut pretext câteva cazuri monstruoase: incestul şi pruncuciderea. Emisiunea se află aici http://www.publika.md/emisiuni/tara...
Cazurile, cu regret, nu sunt o premieră pentru societatea noastră. Au cunoscut asemenea tragedii şi străbuneii noştri. Astăzi mijloacele media sunt mai aproape de oricine şi suntem „privilegiați” să le auzim și să le vedem. Adolescenții din toate timpurile au avut mereu bariera de a cunoaște prea multe, deoarece nu au fost informați la timp.
Tinerii de azi se deosebesc de noi, cei care în anii 90 nu știam despre educație sexuală. Ni se întâmpla să auzim mai degrabă cuvântul sex, rostit în șoaptă și cu multă atenție. Am fost crescuți cu multă grijă, cu povești frumoase în care fata trebuia să fie virgină în ziua nunții. Știam cumva despre graviditate, pubertate și cazuri de viață mai mult din reviste sau ziare pe care le citeau părinții. Aflam ce li se întâmplă unora și ne autoeducam. Acasă nu se discuta la acest subiect niciodată. Părinții noștri, cu experiența lor de viață, au știut să fie maximum de atenți cu modul în care legam prietenii cu cineva. Încercau intens să fie siguri de locurile în care mergeam cu prietenii. Dar tot noi știm că, părinții nu le știu pe toate și că le scapă ceva, cât de jandarmi buni ar încerca să fie.
Generația de azi nu e atât de gravă cum ne imaginăm. Nu sunt mai desfrânați decât cum erau tinerii altădată, chiar dacă despre aceasta vorbesc datele statistice. Tentațiile sunt mai variate. Copiii sunt așa cum trebuie să fie în era tehnologiilor. Văd fără ca să vrea, aud fără ca să se forțeze, participă fără ca să fie informați că este interzis.Generația de părinți contemporani este absolut nepregătită să facă față subiectului dat. Noi, părinții crescuți altădată pionierește, creștem azi copii emancipați, vrem noi asta sau nu vrem. Au toate premisele să se informeze când doresc, fără presupuneri.Copiii generației de azi au nevoie de multă comunicare, de multe convingeri, de explicații care să ajungă pe calea persuasiunii și nu a interdicției. Astăzi, ne putem considera vinovați de situația dată pentru că încercăm să semănăm părinților noștri, care au avut tabu la acest subiect.
Dar ce este de făcut? Dacă accezi în zona povestirilor despre sex, riști să fii pervers. Cum să discuți cu copiii tăi despre lucruri interzise? Cum să-i protejezi dacă nu ne-a învățat nimeni să o facem corect?
Avem deplina certitudine că ai noștri copii vor afla despre asta undeva, iar noi vom fi mulțumiți că ei știu despre asta. Cu alte cuvinte, reiterez ceea ce spun mereu: avem nevoie de centre de ghidare parentală, în care părinții să fie obligați să realizeze anumite module. Responsabilizarea părinților este văzută în societatea noastră ca element de postfactum, atunci când ceva se întâmplă, părintele dă explicații. Grija statului constă în asigurarea unei pregătiri a părinților pentru a educa generațiile în consens cu caracteristicile de vârstă.
Școala și rostul ei în educația sexuală
Noi, părinții de azi, avem marea încredere în școală care, după părerea noastră, este „obligată” să le vorbească copiilor. Pe de o parte, școlii îi revine un rol mai ușor. Are pârghiile de modelare prin specialiști bine formați.Pedagogii știu cum (deși mă îndoiesc), au metode și au mijloace educative care ar putea să facă acest lucru. Când stau la dubii despre pedagogi, mă refer că sunt pregătiți doar profesorii de specialitate (biologie, educație pentru sănătate, educație civică). Diriginții, care sunt profesori de matematică, fizică, limbă română etc. tot sunt la fel de pregătiți?
Lecția sau o altă formă educativă care se bazează pe un curriculum poate urmări asumarea de responsabilități a elevului. Or, asta este cel mai important în educație: finalitatea devenită competență. Faptul că elevul este informat ajustează comportamentul la 50%, iar controlul și studiile de caz în care elevul se manifestă ca expert sau decident ar putea să aibă un impact mai mare.
Riscul școlii este ca aceasta ar putea deveni o sursă de emancipare sexuală. Atenți trebuie să fim și cu specialiștii care apar în fața copiilor noștri. Or, temerea societății față de provocările disciplinei Deprinderi de viață, care a existat în grila orară cândva, este ca nu cumva să-i învățăm pe copii arte indiscrete. Eu împărtășesc aceste temeri și consider că zona de discuție intimă trebuie să se realizeze în mare măsură în familie.
Susțin că trebuie să ne educăm copiii la școală și acasă cu multă iubire, să le dăruim copiilor dragostea noastră necondiționată, astfel încât ei să devină prietenii noștri, or, atunci când au de gând să facă pași noi în viața lor, să ne dea semne, ca să-i putem ajuta. Nimic nu trebuie să ne rămână de neobservat nouă părinților, fără a face declarații copiilor atunci când simțim ceva. Ne putem asuma imediat rolul de consilier al copilului, de bun prieten și de sfetnic fără a-l acuza.
Violența și abuzul emoțional din familie sunt și ele consecințe în care copiii nu se apropie de părinți. Teama de a greși în fața părinților este mai mare decât cea în fața societății. Așadar, responsabilizarea maximă a părinților și asumarea de consecințe trebuie să înceapă cu educația parentală.
Surse utile pentru părinți:
Prima carte pe care o recomand și o pot împrumuta pe câteva zile este STIMULAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE A ADOLESCENTILOR. Cum sa crestem copii cu iubire, umor si cum sa le impunem anumite limite.
Sfaturi ortodoxe. http://www.sfaturiortodoxe.ro/educatia_sexuala.htm
Ghidul educatiei sexuale pentru parintii care au copii intre 3 - 18 ani disponibil pe http://www.suntparinte.ro/uploads/r...
Educatia sexuala in scoli. De la ce varsta si ce contine programa scolara in Romania comparativ cu Europa https://www.medlife.ro/educatia-sexuala-in-scoli-de-la-ce-varsta-si-ce-contine-programa-scolara-in-romania-comparativ-cu-europa.html
