ULTIMA LECŢIE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA LECŢIE DE RĂZBOI

Închei lectura romanului Cafeneaua Pas–Parol de Matei Vișniec și mă cufund într-o altă lectură atât de populară în acești ani - Romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija. O stare de evadare mă încearcă în primele pagini dedicate intelectualității basarabene. Pe de o parte, încă nu am răspuns, dacă poate un intelectual să se salveze pe sine și să salveze lumea, așa cum caută acest răspuns Epaminonda Bucevschi, Manase Hamburda și Mihail Iorca – eroii lui Vișniec. Meditația despre rolul intelectualului în vremuri de haos este punctul de tangență între două situații narative absolut diferite. 
Mă desprind așadar de la lectura literal-enigmatică a Cafenelei, chiar dacă mi se invocă o aceeași transformare a eroilor în marionete, și intru într-un spațiu real, spațiu în care te regăsești prin istoria pe care o cunoaștem și nu prea, de la bunei și părinți.
Rătăcirea în Siberia a unui intelectual basarabean, un profesor pe nume Ulmu, domină gândurile mele pline de întrebări. O groază te cuprinde la simplul gând că, un intelectual poate distruge omenirea, așa cum se percepe prin omnisciența locotenentului Kudreavțev. Individul este indignat de profesia oamenilor care stăpânesc arta oratorică, așa cum erau cărturarii din penitenciar. O consideră inutilă și crede că lumea ar pieri dacă toți ar gândi și nimeni nu ar munci. 
Un profesor care predă arta cuvântului prin poezia lui Eminescu își scrie un destin tragic prin propria simțire. Portretul poetului fusese aruncat undeva după catedră și înlocuit cu cel al dictatorului Stalin. Elevii săi, cei pe care El i-a învățat, cei cărora le-a sădit în suflet dragostea de neam, limbă și aproapele său - ajunse să demonstreze prin comportament atitudinea față de literatură, față de marele Eminescu. De fapt, tot ei au scris destinul profesorului, căci portretul lui Stalin a ajuns undeva după catedră, iar al lui Eminescu în fața clasei. Pentru aceasta, copiii au avut a gândi dacă a fi om în viață este o artă sau un destin. Le-a predat ultima lecție de dragoste care fusese întâia lecție de război moral în viața sa. 
Una din temele pentru acasă propusă elevilor a fost definirea dragostei. Nu a priceput Domnul profesor că, o tema dată elevilor săi este în primul rând o temă dedicată propriilor căutări. Ca să cunoști tema pe care ai a o preda elevilor, nu poți veni nepregătit. Și nu e destul să citești undeva ce înseamnă iubirea. Trebuie să o încerci.
Tot Eminescu avea să fie cel care o adusese pe Maria Răzeșu în Siberia. Mai exact - o carte împrumutată de profesor uneia dintre cele mai silitoare eleve, mai târziu soție și mamă a fiului său. Fata zveltă, năltuță, cu gâțe negre, lungi nu a vrut să scoată din Biblie dragostea, propunându-și să străbată mii de ani spre steaua care a răsărit în viața ei. Calea atât de lungă era cea spre Kolâma - un nume împletit din durere, lacrimi, moarte și destine, acolo unde omul lasă orice speranță.
Intru într-o lectură decodată prin cuvântul spus flexibil de marele poet, acum și excelent romancier. Orfelinatul, cel care mă cheamă în cartea scriitorului, are să-mi facă legătură cu fiece pagină pe care urmează să o citesc.
Chiar dacă unele pagini le citesc pe plajă, la mare, acolo unde sufletul se îngână cu fericirea, iar valurile deschid pagini noi ale vieții, tragismul fiecărei pagini nu mă lasă să las cartea. O citesc cu pasiune. Vin de la mare îngândurată. Un băiat de vreo 12 ani vede cartea în mâna mea și zice: 
- Doamna Profesoară, citiți romanul Tema pentru acasă? 
- Da? 
- L-am citit! E de groază! 
Groaza mă ţine în suspans cu fiecare întâmplare. De fiecare dată credeam că eroii nu mai scapă, deși tragic am pierdut-o pe Maria Răzeșu.
Lectura la final. În sfârșit: tema pentru acasă. În școală era întuneric. Pătrunseră pe coridoarele largi, scufundate în beznă. Iată aici studiase clasa a douăsprezecea. Imaginea vizuală se intensifică din ce în ce, iar sufletul crește ca o pâine: A deschis ușa și, dibuind a întins mâna către întrerupător, pe care îl apăsase demult nu o singură dată. Se afla la locul lui vechi.
L-a atins și…
…în încăpere s-a făcut lumină. 
Profesorul Ulmu descoperi, brusc, incredibil, o clasă plină cu elevi, care stăteau fiecare în banca lui, numai că erau școlari cărunți, oameni maturi, da, da, sunt ei, îi recunoaște…
Întâlnirea cu absolvenții încărunțiți, poate a fost cel mai tare moment al cărții. Lectură și lacrimi. Puternicul cuvânt al scriitorului a restituit cititorului ceea ce a așteptat: prezentarea temelor de acasă, după școala vieții. Ei nu au uitat și, poate viața întreagă care au trăit-o până în întâlnirea cu profesorul lor, au visat această lecție, care le-a rămas ca o datorie de elev, dar și ca o mare răspundere în fața destinului trăit de dascălul lor. 
A fi om – o artă sau destin?! Însuși profesorul și-a dat tema în fața elevilor săi. Bunătatea, sinceritatea, sacrul, profesorului ne fac să îngenunchem în fața acestuia și să conchidem că a fi om este o artă. Să știi să iubești, să speri, să vrei să trăiești chiar dacă trebuie să treci 240 de ani de detenție – iată adevăratele valori umane.
A fi om este și un destin, căci fiecare și-l scrie după cum a fost educat, după cum a fost neamul lui, după cum își îndreaptă cârma vieții.

Mariana MARIN

LECTURA ESTE INTERZISĂ?!

Activizarea valorilor contextuale ale mesajului literar

Dr. Mariana MARIN,

cercetător științific, Sectorul Educație Lingvistică și Literară,

Institutul de Științe ale Educației

Motto: Omul se prelungeşte în artă precum arta în om.

• Evocare. Citesc. Sunt Otilia lui George Călinescu şi trăiesc drama singurătăţii. Explorez viitorul meu care este unul ambiguu, departe de mult visata fericire. Comportamentul meu este derutant. Sunt capabilă de emoţii puternice, trec brusc de la o stare la alta. Sunt copilăroasă şi în acelaşi timp matură, dovedind o grijă maternă faţă de Felix pe care-l protejez ca pe un orfan. Sunt în drept să cred ce vreau despre Otilia, adică despre mine. Pot să mă condamn, dacă nu sunt destul de puternică, or, pot să cred în viitorul meu dacă sunt curajoasă şi plec într-o călătorie la Paris – oraşul maturizării, cel care îmi schimbă viaţa. Păşesc înapoi şi conchid că, eu personajul vieţii mele, care seaman cu Otilia pot să-mi influenţez viitorul, întotdeauna existând o altă şansă, una cu siguranţă fericită. Ies din lumea textului, obiectivez experienţa şi înţeleg că azi este prima zi din restul vieţii mele şi am şansa s-o iau de la început. Datorită Otiliei? Datorită lui Călinescu? Datorită mie, pentru că am ales să citesc.
• Poate cu greu intru în iluzia că sunt Don Quihote. Şi totuşi sunt personajul lui Miguel Cervantes de Saavedra. Sunt un nobil de la ţară, sărac, dar mândru de titlul meu nobiliar de ,,hidalgo”( în spaniolă ,,hijo de algo”’- fiul unuia care a fost ,,cineva”, om de viţă veche). Sunt cititor pasionat de romane cavalereşti, îmi propun să reînviez instituţia ,,cavalerilor rătăcitori” de odinioară, şi astfel călare pe slăbănogul meu cal, Rocinante, şi însoţit de mucalitul ţăran Sancho Panza ca scutier, pornesc ,,în ajutorul celor slabi şi năpăstuiţi”. Intrând în lumea romanului spaniol, mă confund cu eroul meu şi nu înţeleg la un moment dacă am un deja vu sau poate e o rutină... Ies mereu înfrânt, suferind tot felul de necazuri şi umiliri, mereu luat în râs de ceilalţi. Şi omul drag, pe alocuri, – prietena, soţia, colega, or, dacă sunt Don Quijote - ţăranca simplă Dulcineea, cum o botezasem chiar eu, nu mă lasă în pace, iar la cavalereştile mele atenţii, ea îmi răspunde crud şi perfid.Mereu mă bat cu morile de vânt, ies din lumea lui Quijote, intru înapoi şi îmi dau seama că nu este nici o diferenţă.Dacă aleg să trăiesc ca el, eroul inimii mele – nu am de pierdut sau poate pierd multe... Eu aleg, cartea continuă cu mine, eu o voi scrie şi astfel prelungesc viaţa romanului, dar şi pe a mea.

• Metafora personajului este mult prea complicată şi în acelaşi timp simplă, dacă acceptăm să medităm asupra lectorului, lecturii, cărţii şi a artei în general. Cărţile nu sunt periculoase? „Secolul al XVIII-lea a dezvoltat concepţia unei lecturi păcătoase, practică perversă şi ruşinoasă. Romanul a fost denunţat de oamenii bisericii ca fiind imoral, corupător al moravurilor, o lectură inutilă, periculosa in fide („primejdioasă pentru credinţă”), contrară valorilor cu care erau asociate femeile în morala socială: castitatea, fidelitatea, modestia, pudoarea. Făcând din femeie complicea favorită a lui Satan, discursul clerical a demonizat lectura pasională a romanului, obstacol în calea mântuirii sufletului acestor păcătoase Eve cititoare. Procesul de identificare cu personajele romanului face parte din această patologie demoniacă a lecturii.[5]

• Pe cât de periculoasă este astăzi lectura, în mileniul al treilea? Găsim un răspuns simplu – deloc periculoasă, inofensivă şi paşnică. Pentru simplu motiv că, nu se citeşte! Lectura nu mai este o preocupare comună pentru omenire. Mai degrabă a devenit o metodă pentru care cercetătorii scriu dileme, polemici şi soluţii. Şi încă ceva: sursa cunoaşterii în secolul al XVIII-lea era aproape una exclusivă – cartea. În contemporaneitate cueu afirmi acest lucru. Sursele cunoaşterii au devenit cele informatice, digitale, computerizate, tehnice etc.
• Totuşi nu sperăm că vom scăpa de carte. Societatea informaţională în care ne aflăm tinde spre era conştiinţei, care este una superioară şi pe care omenirea o poate desăvârşi doar prin artă. Cartea, opera literară, textul literar ca şi elemente ale artei sunt generatoare de resurse psihologice şi educaţionale.
• Marele Kant afirmă că poezia (=literatura) posedăvalori educaţionale imanente, capacitatea de a autocontempla, de a reflecta şi a aprecia lumea pe care o creează, este libertatea autogenerată prin raportare suprasensibilă la natură (la obiectiv) [cf. 6]. Acţionând asupra sferei emoţionale aceasta îşi îndeplineşte rolul de mediator, de consilier. Contopindu-se cu atmosfera ce domină în „carte”, cititorul plânge, râde, este melancolic, zboară, visează, aleargă, dansează, iubeşte. Trăită intens, emoţia devine sentiment, iar mai apoi – un mod de viaţă. Contactul cititorului cu opera literară exercită o influenţă asupra dinamicii în experienţa de viaţă.
• Concepţia literaturii ca artă ne aminteşte că aceasta are proprietatea gradualităţii, or, omul se prelungeşte în artă precum arta în om. Datorită omului cartea are existenţă. Receptorul de literatură devine cel care renaşte viaţa cărţii prin fiecare lectură. Cartea are atâtea vieţi de câte ori este citită. Cu fiecare cititor ea obţine un nou sens, fiind interpretată în maniera propriei experienţe de viaţă şi estetice.
• Negocierea în sensuri [cf.1] este tocmai confruntarea cu sine, confruntarea cu viaţa exterioară, iar cartea ca şi pasărea Phoenix renaşte în această zbatere pentru existenţă. O carte necitită e o carte inutilă, e una de nonsens. Omul cititor devine sensibil pentru frumos, apt de a recepta valori şi a crea valori. Aşadar, prin lectură se realizează educaţia pentru şi prin valori. Orientarea axiologică este exprimata prin identificarea cititorului cu personajele din operă, care îi sunt mai apropiate din perspectiva orientării sale valorice şi care pot incita coparticiparea sa la universul ideatic al operei (,,Cum ai acţiona tu în locul personajului?”, „De ce ai proceda anume aşa?”, „Cum îţi califici acest comportament?”, „Care este personajul cu care în nici un caz nu te poţi identifica? De ce?”) [ cf. 9 ].
• Ca să se producă interacţiunea cititorului şi a cărţii există un demers pe cât de clar pe atât de complicat, adresat celor care îngrijesc de formarea cititorului. Aşadar, cercetătoarea Judit Langer [apud 6] susţine că trebuie să înveţi a păşi din exterior spre interior. Intri în lumea textului şi uiţi de tine omul şi prelungeşti în carte. Eşti în interior şi explorezi lumea textului. Păşeşti înapoi şi regândeşti datele pe care le ai. Ieşi din lumea textului şi obiectivezi experienţa.
• Şi totuşi cărţile sunt periculoase! În era informaţională. Atunci când nu se citeşte… carte de valoare. Profesorul urmând principiul valorii artistice certificate va recomanda elevilor o lectură probată în toată plinătatea acestui cuvânt. Curriculumul vizează această orientare, or, lista de lecturi poate porni de la documentul şcolar.
• Pericolul ţine de cartea-kitch, care este atractivă, posibil, prin imagini, prin situaţiile care se evidențiază problemele, interesele vârstei, dar care nu atestă valori artistice prin mesajul său. A citi o carte de valoare care să răspundă în acelaşi timp la câteva criterii – să fie în conformitate cu vârsta, interesului, preocupările cititorului, dar şi o încărcătură afectivă sporită este foarte important în formarea personalităţii.
• Profesorul este prioritar în acest demers, căci este „omul care aduce cartea”. Este responsabil de călătoria prin lumea cărţii pentru motivul ca cititorul să înveţe experienţa de lectură. Este ca şi cum ai merge printr-o pădure întunecoasă cu firul Ariadnei. Etapele lecturii conştiente vor porni de la motivarea lecturii. Elevul, mai ales la vârsta adolescenţei, este greu de convins să citească, dacă nu parcurge o motivaţie, poate fi şi extrinsecă.
• Încă un pericol vine dinspre noi, cei care îngrijim de elevii noştri prin lectură. Modelul cadrului didactic cititor este mai mult decât important. A citi o carte, a împărtăşi elevilor din experienţa pe care o ai în legătură cu această carte este tot atât de important cum ai desfăşura lecţia. Astăzi căutăm tot mai multe metode ca să atragem atenţia asupra unor mesaje de viaţă. Ghidat, elevul va putea delimita valoarea de nonvaloare sau de falsa valoare.
• Organizarea unui joc Este interzis să citeşti, aduce beneficii demersului lectoral. Activitatea constă în desfăşurarea unei secvenţe de lecţie, în care elevii şi-ar prezenta cartea citită printr-o idee - interdicţie. După cum fructul dorit este cel interzis, astfel şi lectura prezentată de elevi ar putea fi dorită.
• Nu ştiu dacă e cazul să citiţi despre un plăcintar care avea vocaţia de a coace plăcinte, aceasta fiind unica sursă de existenţă a familiei. Nu cred ar fi bine să citiţi despre modul în care apărea acesta în sat şi îşi reclama marfa. Este interzis să afli ce s-a întâmplat cu el după ce a adus o plăcintă mare cât roata unui car la masa boierului care iubea plăcinte. Nu sunt sigur dacă trebuie să aflaţi despre ce aveau a păţi slugile care au uitat să pregătească plăcinte la masa boierului. (Cu referire la povestirea „Istoria unei plăcinte” de Constantin Negruzzi).
• O analiză a acestei prezentări ne convinge despre încurajarea acţiunilor de a citi, prin expunerea unor momente de curiozitate maximă. În acelaşi timp, cititorul exprimă preferinţa sau admiraţia pentru anumite pasaje de lectură. Este un mare secret să ştii că în viaţă cineva îţi poate purta norocul, iar altcineva poate să-ţi poarte nenorocul. Este periculos să citeşti despre Marinică, eroul cărţii mele care a înţeles greul în viaţă. Ar fi bine să ştiu doar eu visul lui Marin. Mai mult, consider că nu e cazul să aflaţi despre cine l-a ajutat să-şi îndeplinească visul. Nu sunt sigur că trebuie să ştiţi şi voi despre ce şi cât trebuie să învăţăm ca să fim admişi la liceu. (cu referire la romanul „Viaţa ca o pradă” de Marin Preda).
• Caracterul ludic al activităţii nu trebuie exagerat însă, pentru ca să nu dezvoltăm un egoism învăţat. Ascultătorii vor înţelege că este un joc, însă pentru noi, dascălii acest joc îşi are un loc important în dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru a citi.
• E greu să înţelegeţi de ce Simion era agresat de copiii din curte. Şi nici nu e cazul să ştiţi cum şi-a hotărât întrebarea, pentru că în povestirea lui Guy de Maupassant „Tatăl lui Simion” un băieţel a hotărât soarta mamei sale. Am aflat un mare secret cum Simion a căpătat încrederea colegilor săi.
• Este interzis să ştii că pentru unii este atât de simplu şi real faptul de a avea un tată, iar pentru alţii este un vis spre care trebuie să râvneşti. Aventura interdicţiei va provoca interesul pentru lectură, iar ca să potolim această sete, organizarea imediată a unui atelier de lectură în clasă este şi mai binevenită. Periculoase sunt lecţiile dedicate lecturii în care nu se realizează principiile artei, în care elevul este lăsat să rătăcească prin pădurea narativă fără să ştie unde sunt potecile răbdării, ale iubirii, bunătăţii.
• Periculoase sunt lecturile nediscutate, neîmpărtăşite. Periculos este să nu ştii despre cărţi, care sunt ca oamenii. Pe multe le întâlneşti la tot pasul, dar nu-ţi produc nici o impresie: le uiţi imediat. Cu unele te întâlneşti de nevoie. Sunt altele pe care îţi aminteşti că le-ai iubit, dar nu-ţi mai spun nimic şi câteva care pur şi simplu n-au vrut să te iubească. Dar sunt şi cărţile de care rămâi cumva îndrăgostit: crezi că le-ai uitat şi totuşi le duci atât de tare dorul…Sau cărţile cărora le-ai presimţit miracolul fără să le fi cunoscut vreodată. Cărţi gata să te iubească…”

Bibliografie selectivă:


CORNEA, P., Introducere în teoria lecturii, Iaşi, Editura Polirom, 1998, 256 p.

ECO, U., Şase plimbări prin pădurea narativă, Craiova, Editura Pontica, 1997, 189 p.

HEIDEGGER, M., Originea operei de artă , Bucureşti, Editura Univers, 1982

JAUSS, H.R., Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Bucureşti, Editura Univers, 1983

OFRIM A. Cum citeau femeile. Reprezentări ale lecturii femi­nine (apărut în Dilemateca, anul III, nr. 31, decembrie 2008)

http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemateca/articol/cum-ci­teau-femeile-reprezentari-ale-lecturii-feminine

PÂSLARU, Vl., Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Chi­şinău, Editura Museum, 2001, 312 p.

PÂSLARU, Vl., Concepţia estetică a lui Ştefan Lupaşcu şi principiul priorităţii receptorului, în Didactica Pro, nr. 1 (5), Chişinău, 2001. 3p.

PÂSLARU, Vl., Valoare şi educaţie axiologică: definiţie şi structura­re în Didactica Pro…, 2006, nr. 1, p. 3-8

ŞCHIOPU, C., Simularea întâlnirii cu personajul literar, în Limba română, nr. 5-9, Chişinău, 2005, 4p.

Literatura artistică:

CERVANTES. Don Quijote de la Mancha. Vol. I, II. Editura Paralela 45, 2004

CĂLINESCU G., Enigma Otiliei. Editura Litera Internaţional, 2001.

NEGRUZZI C. Negru pe alb. Editura Litera, 2004.

PREDA M., Viața ca o prada. Editura Cartex, 2004

MAUPASSANT de GUY „Tatăl lui Simion”. Editura Gramar, 2012.

Jurnal profesional de călătorie: Râşcani, Soroca, Donduşeni

Nordul Moldovei se caracterizează prin oameni deosebit de harnici, prin învăţători serioşi şi dornici de a descoperi tainele schimbărilor în educaţie.

MEMORIU DE ACTIVITATE

CENTRUL EDUCAŢIONAL PRO DIDACTICA

  

Formator: Dr. Marin Mariana

Subiectul:  

1. Lecția modernă de limba română.
2. Didactica disciplinei limba şi literaturii române din perspective curriculumului modernizat.

Perioada de desfăşurare, instituţia, localitatea:

Octombrie, 2011, Râşcani, Soroca, Donduşeni

Nr. persoane: (lista se anexează)

SCOPUL ACTIVITĂŢII:

Formare de competenţe profesionale în didactica limbii şi literaturii române (clasele I-IV)  din perspectiva curriculumului modernizat.

OBIECTIVELE  ACTIVITĂŢII:

·         Să stabilească modalităţile de eficientizare a lecţiilor de limba română la treapta primară de învățământ;

·         Să proiecteze activităţile într-o manieră eficientă, modernă, axată pe competenţe;

·         Să manifeste competenţe de evaluare şi autoevaluare a  strategiilor didactice interactive;

·         Să elaboreze secvenţe didactice de integrare a strategiilor didactice interactive ce contribuie la formarea de competenţe.

Metode şi tehnici aplicate:

Prezintă-mă! (GPP); „Ştiu, vreau să ştiu, am aflat”; Brainstorming cu mapa de imagini; „Ilustrează prin desen cele auzite”; Tehnica „Mesajul în pahar”;  Joc de rol  Salata; Poster Turnuleţ; Clustering cu colţuri; Audiţia problematizată: Pensula muzicală, Textul şi muzica, Vocea magică; Joc suprarealist; Cercul de idei cu imagine; Comunicare nonstop; Zidul chinezesc; Inteligenţele multiple; Pălăriile gânditoare; Interviul în trei trepte; Tehnica 3 idei principale; Constatatorii, Scepticii, Optimiştii; Târgul de idei, Licitaţia de idei, etc.

EVALUAREA INIŢIALĂ PRIN ANALIZA DE NEVOI (SINTEZĂ):

Pro Seminarul realizat în prima sesiune a derulat din perspectiva a două deziderate: Cunoaşterea şi motivarea cursanţilor pentru activitatea de formare continuă.

S-a  constatat necesitatea abordării ştiinţifico-didactice a conceptului de competenţă, care de la bun început a părut a fi mai anevoios de perceput. Activitatea Ştiu. Vreau să ştiu. Învăţ a mobilizat activitatea de cunoaştere şi în scurt timp formabilii au intrat în posesia instrumentarului teoretic pentru a conştientiza demersul experimental.

Stabilirea reperelor de bază a domeniilor de competenţe-cheie a constituit baza motivaţională a trainingului şi s-a axat pe realizarea convingerilor proprii în valori psiho-pedagogice.

ACTIVITĂŢILE PROIECTATE:	REALIZARE:
Prelegere problematizantă Care sunt cerinţele pentru o lecţie modernă?	S-a desfăşurat creativ, energic; Aşteptările au conturat achiziţia de strategii interactive noi, informaţia inovaţională, modalităţile de implementare, cunoaşterea colegilor; precum şi necesitatea de a urmări formarea competenţei, fără ca să ocolim obiectivele care sunt un demers necesar.
Pe ce clasificări a tipurilor de lecţii se axează învăţământul primar modern?	Formabilii au dedus ideea că fiecare lecţie netradiţională trebuie să fie tradiţională, întrucât sala de clasă poate deveni o închisoare pentru elevi, dacă în ea persistă stilul de predare clasic.
Ce verbe nu se utilizează la formularea obiectivelor operaţionale? Ce norme trebuie respectate la formularea obiectivelor operaţionale	Învăţătorii au construit o agendă cu notiţe paralele în care au reformulat unele obiective operaţionale greşite, punând accentul pe elev în calitatea lui de formabil şi neapărat au respectat modelul propus de cercetătorii Mager şi Landsheer.
Cum se convertesc subcompetenţele în obiective?	Modelul propus pentru clasa I a fost analizat prin dezbateri, unele păreri au fost confruntate cu cerinţele curriculare. Învăţătorii au construit un tabel similar pentru clasa a II-a.
Etape de formare a competenţei	Cursanţii au formulat concluzii cu privire la etapele de formare a competenţei, au dedus că aceasta  nu este direct observabilă, că o subcometenţă trebuie să fie planificată pe parcursul unui an de cel puțin 3 ori ca să corespundă modelului de formare a competenţei. Prin tehnica 3-2-1 au stabilit priorităţile lecției de limba română în raport cu sistemul general de lecţii.
Sugestii metodice pentru proiectarea orelor de comunicare	Participanţii au trecut în revistă tehnicile propuse în suportul de curs, iar prin tehnica preferinţelor au ales să discutăm despre efectele formative şi posibilităţile de realizare în cadrul orelor de comunicare a următoarelor tehnici: „Asocieri libere”„Agenda cu notiţe paralele” „Lanţuri asociative” „Pixul în pahar”„Acvarium” Pagina de jurnal.
Etapele de realizare a compoziției	Formabilii au fost solicitaţi să construiască schematic proiectul pentru o unitate de învăţare şi să stabilească locul destinat orelor de compoziţie. S-a constatat că unii învăţători solicită ca temă pentru acasă  - compunerea. S-a stabilit cerinţele pentru lecţiile date şi s-a lucrat pe modelul celor 5 de „NU”.
Tainele Cărţii.  Sugestii pentru desfăşurarea orelor	A fost propus ABECEul metodic al lecţiilor de Tainele cărţii. Învăţătorii au formulat concluzii şi au împărtăşit din propria experienţă idei cu privire la realizarea acestora. A fost apreciată cel mai mult tehnica Calendarul de lectură.

INTERESUL CURSANŢILOR PENTRU SUBIECTUL STUDIAT:

Strategiile didactice utilizate în vederea formării de competenţe de comunicare orală, de comunicare scrisă, de lectură şi de cercetare  au fost acceptate de către învăţători, iar în cadrul debifărilor au fost trasate anumite concluzii:

• a se  pune accent mai mare pe tehnicile ce solicită actualizarea experienţei de viaţă şi estetică a elevilor,
• a prelua ideea creării unui climat favorabil învăţării;     
• a  implica elevii în activitatea de autoînvăţare şi învăţare reciprocă ;
• a încerca şi realiza modificarea, dezvoltării şi perfecţionării stilului didactic ;
• a transforma sălile de clasă în adevărate ateliere de lucru şi învăţare pentru elevi;    

ACTIVISMUL,  GRADUL  DE IMPLICARE PERSONALĂ A CURSANŢILOR:

            Proiectarea demersului instrucţional a prevăzut implicarea fiecărui participant al trainingului de formare. În acest sens au fost valorificate competenţele de exprimare artistică; competenţele de comunicare şi relaţionare, competenţele psiho-sociale, prin capacităţile de adaptare rapidă la sarcinile propuse; prin valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor.

           

DIFICULTĂŢI /PROBLEME:

Nu am constatat.

S-a lucrat un pic mai dificil, pentru că nu am avut curriculumul şi manuale.

DINAMICA / EVOLUŢIA GRUPULUI:

Grupul de cursanţi a demonstrat o achiziţie motivată, proiectând demersuri didactice bazate  pe concepte ştiinţifico-metodice, valorificând nevoia de schimbare, de trecere de la o pedagogie bazată pe cunoştinţe la una bazată pe competenţe.

OBIECTIVELE REALIZATE (NIVELUL LOR DE REALIZARE)

Obiective:

Nivel de realizare

·         Să stabilească modalităţile de eficientizare a de limba română; ·         Să proiecteze activităţile într-o manieră eficientă, modernă, axată pe competenţe; ·         Să manifeste competenţe de evaluare şi autoevaluare a  strategiilor didactice interactive; ·         Să elaboreze secvenţe didactice de integrare a strategiilor didactice interactive ce contribuie la formarea de competenţe.

Excelent Bine Excelent Bine

CE CARACTERISTICI SPECIFICE AŢI REMARCAT LA GRUPUL DE FORMABILI?

Grupurile de cadre didactice au avut întrebări destule, în acelaşi timp au prezentat un grad de pregătire bun. Ceea s-a remarcat este că unii învăţători au fost formatori în vara aceasta, fiind formaţi la IŞE. În acest sens s-a format un grup eterogen, iar lista de întrebări era diferită. Pentru unii era importantă clarificarea noţiunilor ce ţin de competenţa la limba română, iar pentru alţii era importantă ora de compoziţie.

CONCLUZII, SUGESTII

Din lipsa de timp am fost nevoiţi să suprimăm unele răspunsuri şi să oferim mai puţină interactivitate, recurgându-se la stilul prelegerii.

Ar fi bine pe viitor, în cazul unui curs scurt, de trei zile, să propunem cursanţilor oferta de conţinuturi, ca ei să-şi aleagă foarte concret o temă mai importantă.

Tot această ofertă poate constitui programa analitică pentru un curs deplin la didactica disciplinei limba română.

 Aşadar, propun următoarele teme:

Tema 1.CERINŢELE PENTRU O LECŢIE MODERNĂ DE LIMBA ROMÂNĂ.	Care sunt cerinţele pentru o lecţie modernă? Pe ce clasificări a tipurilor de lecţii se axează învăţământul primar modern? Ce verbe nu se utilizează la formularea obiectivelor operaţionale? Ce norme trebuie respectate la formularea obiectivelor operaţionale Cum se convertesc subcompetenţele în obiective?
Tema 2. SUGESTII METODICE PENTRU PROIECTAREA ORELOR DE COMUNICARE ORALĂ.	Metode specifice şi mijloace instrucţionale utilizate. Lectura imaginii. Eficienţa activităţilor de grup în construcţia demersului comunicării. Ce este un atelier de discuţie? Evaluarea competenţei de comunicare orală.
Tema 3. SUGESTII METODICE PENTRU PROIECTAREA ORELOR DE COMUNICARE SCRISĂ.	Ce este o competenţă de scriere ? Care sunt produsele competenţei de scriere ? Ce este un atelier de scriere ? Care sunt etapele unui atelier de scriere ? Care sunt etapele de realizare a compoziţiei ? Metode de lucru pe parcursul orelor de compoziţie. Metode de evaluare a competenţei de scriere ?
Tema  4. PROIECTAREA ORELOR DE LIMBA ROMÂNĂ DIN PERSPECTIVA CURRICULUMUL MODERNIZAT .	De la curriculum spre proiectul didactic. Proiectul didactic – construcţie şi realizare. Designul proiectului didactic. Cerinţe pentru un proiect didactic eficient. Atelier de elaborare a proiectelor didactice de lungă durată şi de scurtă durată.
Tema 5. TAINELE CĂRŢII. SUGESTII PENTRU DESFĂŞURAREA ORELOR	Textul literar şi rolul său de « regină ». Hermeneutica textului literar. Mecanismul de formare a interesului, motivaţiei şi a atitudinii faţă de lectură. Resurse eficiente utilizate în timpul orelor de lectură. Dinamica cititorului reflexiv. Tehnici de intensificare a interesului faţă de carte/lectură. Ce este un atelier de lectură. Cum se desfăşoară corect un atelier de lectură. În ce mod monitorizăm lectura elevilor. Sfaturi pentru amenajarea bibliotecii clasei. Calendarul de lectură. Jurnalul de impresii. Decada lecturii.
Tema 6. SUGESTII METODICE PENTRU PROIECTAREA SECVENŢEI DE REFLECŢIE ŞI EXTENSIE	Feed-back – ul lecţiei – verigă importantă în asigurarea retenţiei şi a transferurilor mentale. Tehnici eficiente  de realizare a secvenței de reflecţie. Ce este debrifarea? Cum se construiește un film al lecţiei? Cum realizăm conexiunile între lecţiile-bloc?

SUBIECTELE CE VOR FI INCLUSE ÎN CERTIFICATUL CEPD

1. Lectia moderna de limba română.
2. Didactica disciplinei limba şi literaturii române din perspective curriculumului modernizat.

ACADEMIA DE VARĂ - 2011

Provocările istoriei: Şcoala de Vară de la Târgu-Mureş

Între 4 şi 10 iulie 2011, la Târgu-Mureş, Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române, sprijinit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (finanţatorul principal, Guvernului României), de Instituţia Prefectului Judeţului Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, Primăria Municipiului Târgu-Mureş, Universitatea „Petru Maior”, Institutul de Ştiinţe Socio-umane „Gh. Şincai” din Târgu-Mureş, alte instituţii administrative şi culturale, a organizat Şcoala de Vară cu genericul „Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei”, ediţia a VII-a.

Detalii: http://anatolpetrencu.md/?p=303

Reflecţii  personale

Mănăstirea sf. Ilie

Înmânarea diplomei 

• Activitatea școlii de vară mi-a creat posibilitatea să stabilesc prioritățile profesionale legate de înalta misiune de valorificare și consolidare a probității morale.
• Căutările permanente ale soluțiilor de recuperare a identității naționale și-au găsit un răspuns exemplar în contextul Școlii de Vară.
• Inspirația de a modela suflete umane după modelul academicianului I.A. Pop a persistat în sufletele noastre, astfel repetându-se acel sentiment repetat și de necrezut după un an, în care l-am admirat pentru prima oară.
• Fiecare zi a acestui stagiu și-a lăsat impresionantul efect de profesionalism al organizatorilor, care au constituit programul prin învățarea experiențială, de tip puzzle, astfel fiecare participant fiind contribuabilul propriei formări, dar și cel al beneficiarului proiectului. Grija pentru un stagiu impecabil a culminat și prin condițiile de cazare precum și alimentația regală.
• Prezența notorietăților în fața noastră își va găsi revelația unor căutări ulterioare, dar și obligația de a valoriza în activitatea noastră.
• Impactul excursiilor asupra cunoașterii noastre se consolidează în jurul expresiei prin care nu vom mai spune că plecăm în  ROMÂNIA, dar plecăm la Târgul-Mureș, la Cluj-Napoca, la Iași.
• Interacțiunea la nivel de românii de pretutindeni ne aduce într-o zonă de unire spirituală. Și de data aceasta am înțeles că granițele noastre nu se văd din cosmos, or, acestea ar fi importante pentru cei care nu-și propun să scrie istorie.
• Am menționa că este important pentru noi cei aflați între Prutul cu trupul rupt, vorba poetului Vasile Romanciuc, să ducem tratative mai insistente ca locul nostru în România să fie recunoscut prin inserția poeților din jurul granițelor spirituale în programele școlare.
• Una din propuneri este că merită acest proiect să poarte numele de Academia de Vară.

Cu Dl Profesor Ion Negrei

Sighisoara  - cetate

Mariana Marin, dr.ped.

participant al Şcolii de Vară

Manifest basarabean pentru limba română

Manifest basarabean pentru limba română

http://www.facebook.com/notes/valentin-buda/manifest-basarabean-pentru-limba-rom%C3%A2n%C4%83/215913141774619

de Valentin Buda la 8 iunie 2011 la 06:51

 Scriu deseori despre starea limbii române din Basarabia. Mă doare că una dintre cele mai valoroase piese ale tezaurului moștenit de națiunea noastră, limba, este siluită, în chiar propria ei casă, de oameni care disprețuiesc nu doar această comoară, dar și noțiunile elementare care stau la fundamentul oricărei comunități umane care aspiră la titlul de națiune. Recunosc, uneori o fac foarte dur, cu un sarcasm care poate părea exagerat chiar și pentru cei care nu sunt direct vizați, dar se simt complici prin tăcera lor față de acest fenomen. Admit că dragostea mea față de limba română îmi poate genera reacții vitriolante la adresa celor care o desconsideră. Pentru că, spre deosebire de cei care au construit imperii vremelnice cu sabia, ucigând, deportând, chinuind și nenorocind popoare, noi construim de 2000 de ani acest Imperiu, al Limbii Române. Și îl menținem fără execuții în masă, fără a-i arunca în temnițe pe cei care nu cred în el. Poate doar biciuindu-i cu vorbe pe cei care încearcă să ne oprească...

Am scris ieri însă despre o minunată fetiță din Basarabia, Camelia Maria Moraru, care mi-a servit o lectie în momentul în care eram aproape convins că șansele limbii române au fost compromise total în Basarabia. Camelia, pe care am cunoscut-o în troleibuz, la 3 ani, mi-a vorbit într-o română incredibilă timp de 15 minute despre frumusețea cailor, despre gustul nemaipomenit al înghețatei din Chișinău, despre părinții ei și despre... Nu mai știu exact pentru că mă străduiam să nu plâng.

Întâlnirea cu Camelia însă nu a fost singura mea fericire, ci doar prilej pentru o altă bucurie imensă. O prietenă de suflet din Chișinău, Mariana Marin, o doamnă pe care o admir cu aceeași lipsă de rezerve cu care admir geniile artei pentru ceea ce face, mi-a scris un răspuns la rândurile despre Camelia. Un răspuns pe care îl consider un adevărat manifest pentru limba română. Un SOS, adică Save Our Souls - apărând limba română în Basarabia, care ar merita citit de cât mai multă lume, să fie răspândit, popularizat și mediatizat, astfel încât să se întâmple ceva. Iată ce spune Mariana:

Marin

Vali, iti citesc toate jurnalele si notitele. Simt acelasi regret fata de tot ce se intampla aici, la Chisinau, chiar daca pe alocuri "ma strange in spate" ceea ce spui. Ochiul al treilea e intotdeauna mai obiectiv. Cu referire la comunicarea anevoioasa in limba romana:

E de plans, adevarat!

Acest Jurnal aduce totusi speranta.

Stii de ce Camelia vorbeste atat de frumos?

Pentru ca are o educatie aleasa, dar nu numai. Tot ce e posibil, are o dadaca buna, cum ar fi Mini Max.

Spun asta, pentru ca am si eu copii, iar cel mic este de neinvis. Vorbeste, vorba ta, o romana impecabila! In casa suntem toti pe jar. Vorbim alaturi de Marius-Vlad cu multa selectie. Altfel ne da la recycle bin. Dar avem de luptat. Fiul mai mare spune ca trebuie sa-l apere pe frate-sau afara, caci e un fel de roman si toti ii acorda atentia. Chiar am spus ca e o MARE PROBLEMA de... stii ca eu sunt cu stiintele educatiei. As formula-o simplu: Ruşinea tinerei generatii de a vorbi romaneste. Cat de puternica este influenta culturii ruse asupra umilei (in cazul dat) noastre Limbi.

Soarta se repeta: cand eram mica, in curtea copilariei mele traiau numai rusi, un fel de rusi, vorbeau ruseste. De fapt, era numai un rus, iar ceilalti simulau... Asadar, am mancat o "mama de bataie" (ca sa fiu in cheia colegilor tai), pentru ca nu stiam rusa. Eram alungata din joc, ingnorata. Si, pentru ca, stii cum sunt leii: se apuca de convins: am invatat rusa la perfectie.

Azi le sunt si profesoara si ma mandresc cu asta. Atunci cand la feedback-ul orei de formare aproape ca ma aplauda, fiindu-le foarte util tot ce le predau, imi zic Yes! - i-am invins si de data aceasta. Le spun si lor aceasta poveste despre cum ii cuceresc de fiecare data.

Uite ca mai am un exemplu: sotul meu care, atunci cand ne-am casatorit era vorbitor de rusa, dar ROMAN (dupa taica-su) in pasaport. Azi e vorbitor de romana...si inca nu are pasaport de ROMAN. Asadar, inca o victorie! Poate dragostea a invins, nu stiu... Ar fi bine sa imblanzim rusii...cu orice... sa-i amagim...cu dragoste, si atunci vom avea ceea ce ne dorim.

Stiu una, ca un exercitiu de demnitate este a le aminti copiilor cat e de frumos sa vorbesti limba romana fara a o compara cu alte limbi.

p.s. la acest subiect as vorbi o viata. Apropo, m-am intors acum de la Iasi, fiind la un Simpozion dedicat tolerantei si interculturalitatii...

Atenţie pentru masteranzi!

Stimaţi masteranzi!
Câteva sugestii pentru dezvoltarea blogurilor:
1.Aţi avut  perioada de exersare a postărilor.
Acum revizuiţi cele adăugate de Dumneavoastră, întrucât majoritatea publicaţi articole care nu vă aparţin şi ... uitaţi să scrieţi autorul. Drepturile de autor.
2. Nu uitaţi să scrieţi româneşte: diacriticele!
3. Creaţi sarcini didactice postând anumite subiecte.
 4. Nu uitaţi să vă interesaţi de blogurile colegilor, adăugându-vă în lista celor  interesaţi.
5. Scrieţi cel puţin 2-3 comentarii la postările colegilor Dumneavoastră. 

Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret

Sâmbătă, 9 aprilie,  Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret.
Vântoiaca ne ameninţa să nu ieşim din casă, dar totuşi "drogaţi" de carte am purces ca  Don Quixote în luptă cu morile de vânt. 
Impresii:
""Adevărul" (cu seria de cărţi) ca la McDonalds. Oameni flămânzi de lectură? Acesta este impresionismul salonului. 


Buget:
Cu plăcere am lăsat vreo 700 de lei pe cărţi bune.


Beneficii:
 Multe autografe pentru feciorul mai mic, tot pentru el -  invitaţia de a participa la activitatea unor reviste pentru copii. 


Sentimente:


Albinuţa, recuperată... O pierdusem vreo 30 de ani urma... prin iarba de la Poşta Veche, unde aveam să fiu învăţătoarea pieselor mele de şah... 


Topul cărţilor cumprate de mine:

Aceasta este prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o de Maria - Paula Erizanu.
De pe coperta 4: 
 - Copii, noi am semnat un contract cu părinţii voştri, dacă nu aveţi 18 ani, nu vă putem permite să ieşiţi la protest.
- Eu am 18 ani!
 - Nu contează. 


Organizatorilor: 
Vă mulţumim mult pentru această sărbătoare!

Scrisoarea lui Marius

În fiece dimineața ma trezesc, iar pe biroul meu găsesc răvașe ale fiului meu mai mic Marius-Vlad.
De obicei ma roagă dimineața sa-i amintesc despre un caiet sau sa-i fac lapte cu fulgi, dar fără peliţă.
Mă roagă să-l trezesc la 6 si 43 de minute, ca în 17 minute (pentru ca la ora 7.00 se trezește fratele mai mare) sa reușească tema de la matematică etc.

Azi, 2 martie găsesc un alt răvaș... mai poetic:

Moldova, Chişinău

01.03.2011

Dragă Soare,

Sper că primăvara te-a eliberat din cătuşele iernii. Aş vrea să-ţi spun că îmi este dor de tine. De aceea, tu să termini mai repede treaba, ca fiecare copil simţindu-ţi razele să aibă câte un zâmbet pe faţă.

Cu drag, Marius.

Daca intr-o zi iti vine sa plangi

Dacă într-o zi iți vine sa plângi, caută-mă. Nu promit sa te fac să râzi dar pot sa plâng cu tine. Dacă într-o zi îţi vine să fugi, caută-mă. Nu promit că o să te opresc, dar pot sa fug cu tine. Dacă într-o zi nu ai chef sa asculți pe nimeni, caută-mă. Promit să tac oricât vrei tu.

Daca intr-o zi ma cauti si nu raspund... vino repede sa ma vezi, poate eu am nevoie de tine.
Sursa: http://www.mesaje.biz/Mesaje-Prietenie-24

Octavian Paller a invatat, dar eu am de invatat

Am  invatat...

 O. Paller

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…

Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă ! 

Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi. 

Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. 

Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi. 

Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă, ci pe CINE ai. 

Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fii bine să ştii ceva.

Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu. 

Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.

Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebiue să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.

Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată. 

Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul. Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.

 Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii. 

Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc.

 Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…

Am învățat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit.