ALTER EGO

Nu stiu sa fiu alter ego... 

dar e foarte greu sa te afli printre astfel de oameni!

Cum credeţi e bine să fii extrem de schimbator în opinii, în atitudini? 

DRUMUL SPRE LECTURĂ - UN DRUM SPRE MECCA

Drumul spre cultivarea unui cititor reflexiv, spre obţinerea unui interes durabil pentru carte este un drum spre Mecca. Legenda orientală despre Mecca şi Mecca este o parabola, dictată de inspiraţia cu limba de foc a unui poet sărac, în dezacord cu lumea guvernată de o totală lipsă de onestitate. Plasat în limitele demersului dezvoltării interesului pentru carte, învăţătorul, profesorul devine protagonistul căutărilor metodice aidoma prinţului arab Ali-ben-Mahomet-ben-Hassan, care primeşte de la tatăl său, împreună cu o imensă avere, îndemnul de a nu se abate niciodată de la drumul drept. Or, cadrul didactic se bucură de o avere incontestabilă: armata de elevi ce o are în grija şi setul de legi, principii ale educaţiei literar-artistice, fiind obligat să le respecte şi să le valorifice într-un cadru de referinţă propriu, ţinând cont de specificul fiecărei clase, de experienţa lectorală şi cea de viaţă a elevilor-subiecţi.

Ca şi tânărul prinţ, profesorul care este hotărât să plece la Mecca, cetatea sfântă a musulmanilor, iar pentru profesor - cetatea sfântă a cărţii, străbate calea în linie dreaptă, însoţit fiind de o strălucitoare caravană – universul căţilor. Pocitan-ben-Pehlivan cerşetor sau un potenţial profesor dezinteresat de luminata idee educaţională, porneşte şi el spre aceeaşi ţintă, algând mai puţine suferinţe, deci efort minim.

Eroul poemului devine simbolul credinţei nestrămutate în ideal, al capacitătii omului superior de a ramâne ferm pe drumul ales, ca şi profesorul entuziast, creativ care preia soarta omnirezenţei în sufletul copilului. La rândul ei, cetatea sfânta Mecca sau cetatea sfântă a cărţii se încarcă de semnificaţiile simbolice ale idealului literar-artistic, fiind un demers centrat pe interesele subiectului educaţional având ca efecte dezvoltarea gustului estetic, judecată asupra valorilor, preferinţă literară, raportare emoţional afectivă ca pretext de formare a unei autonomii atitudinale, prioritate în receptarea operelor literare, or, dezideratul de a forma din rândul elevilor o uniune a scriitorilor devine un vis irealizabil.  Idealul este supus unor extremităţi iluzorii, iar scopul profesorului literat este cel de a crea un cadru propice în care elevul prin carte, cu ajutorul lecturii să se stabilească faţă în faţă cu viaţa luând atitudini reale de rezolvare a problemelor sale.

Abece-ul metodic al didacticii lecturii

Asiguraţi demersul lectoral cu apariţiile editoriale prin cele mai diverse metode: excursii la librării, investigaţia on-line, analiza presei periodice la rubrica prezentărilor de carte, etc. În acest sens este binevenită, în timpul lecţiilor sau o dată pe săpătmână, rubrica Ştiri literare sau Ştiri din lumea cărţii!

Bucuraţi-vă de prezenţa fiecărei cărţi citite de către elevi, oferindu-le diplome, mici cadouri etc. E recomandabil să se instituie o expoziţie de cărţi citite, pe care vor fi ataşate numele elevilor care au citit aceste cărţi.

Căutaţi şi prezentaţi câteva cărţi din aceeaşi colecţie sau de acelaşi autor, aceasta va stimula foarte mult lectura!

Dăruiţi cartea pe care doriţi s-o citească elevul sau creaţi condiţii pentru ca elevii să-şi dăruiască unul altuia o carte, care va fi împachetată frumos. E o provocare reală de suscitare a interesului pentru lectură. O situaţie similară poate fi expedierea prin poştă a unui colet în care să fie o carte!

Evidenţiaţi, de fiecare dată înainte de a citi o carte, numele autorului, a ilustratorului şi neapărat a editurii. Creaţi o bază de date a autorilor, a ilustratorilor şi a editurilor, pe bbaza cărţilor citite de elevi.

Facilitaţi accesul la bibliotecile, librăriile municipale. Faceţi o promoţie specială de cunoaştere a acestora prin organizarea unor cafenele literare, serate de lectură. Participaţi activ în cadrul raftului cu schimb de carte: aduceţi o carte şi în schimb luaţi alta care este la moment pe raftul de schimb. http://erizanu.cartier.md/schimb-de-cari-709.html

Garantaţi ajutorul Dumneavostră elevilor care întâlnesc dificultăţi în alegerea unei cărţi, organizând prezentări de carte, expoziţii de postere (spre exemplu Citeşte şi tu!); proiecte literare : (spre exemplu Prima noastră carte despre cărţile citite), momente de lectură în cadrul orelor de limba şi lietratura română. Le veţi dezvolta ghidat preferinţa pentru lectură.

Hotărâţi cu elevii unde ar putea să-şi împărtăşească experienţa lecturii. Propuneţi în acest sens participarea la un cerc de lectură în care să invitaţi şi colegi din alte clase sau chiar alte şcoli.

Instauraţi în clasă un ritual de lectură ajustat de lumini, muzică clasică, ambianţă plăcută, asigurând liniştea continuă.

Justificaţi necesitatea discuţiei despre cartea citită. Organizaţi Lectura în doi, care va asigura lectura calitativă şi demersul explorativ al lecturii, precum şi o concurenţă sănătoasă în a citi activ. Confortul discuţiei despre cartea citită va crea disponibilităţi reale pentru o eventuală lectură de plăcere!

Kilometraţi itinerarul cărţilor citite de către elevi : o carte = 1 km !

Lăudaţi fiecare experienţă de lectură : lectura mai multor pagini de carte într-un timp scurt, participarea la cercurile de lectură, acţiunile legate de dăruirea unei cărţi, organizarea unei expoziţii de carte etc.

Mizaţi pe calitatea lecturii, asigurând valorificarea principiului re-lecturii, care orientează spre cultivarea cititorului reflexiv şi intensificarea experienţei lectorale cu fiecare pasaj recitit.

Nu ezitaţi să invitaţi diverse personalităţi care să-şi împărtăşească experienţa sa de cititor.

Oferiţi posibilitatea de a anunţa Cartea săptămânii sau Scriitorul săptămânii, în acest sens ghidajul către alegerea motivată a cărţii citite şi stabilirea priorităţilor de a deveni un bun cititor va fi asigurată.

Pregătiţi întâlnirea cu un scriitor sau cu alte personalităţi, asigurând demersul de lectură a cărţii ce se va discuta!

Restabiliţi ori de câte ori e posibil imperativul lecturii, prin suplinirea bibliotecii clasei, prin participarea la decada lecturii, prin organizarea activităţilor extracurriculare etc.

Subliniaţi în permanenţă eforturile copiilor care citesc sau care contribuie în îmbunătăţirea bibliotecii clasei!

Transmiteţi gustul, pasiunea dumneavoastră pentru lectură, citind împreună cu elevii, exprimându-vă atitudinea faţă de cărţile citite, apreciind anumite momente, evocând anumite pasaje, or, modelizarea în educaţie este prioritară oricăror legi şi reguli!

Utilizaţi cele mai neobişnuite metode pentru a menţine interesul pentru lectură : organizaţi târguri de lectură, licitaţii de cărţi citite, topuri literare, expoziţii de portrete ale personajelor literare, albume cu fan personaje literare, preselecţii de actori în simularea ecranizării cărţilor citite; judecăţi simulate ale personajelor literare, conferinţe de presă cu scriitori, etc.

Variaţi apropierea către lectură : introduceţi jurnalele de lectură, calendarele de lectură şi opinie, etc.

Zambeste tuturor.
Construieste un album de familie.
Numara stelele. Imita o persoana pe care o iubesti.
Suna-ti prietenii. Spune-i cuiva “Mi-e dor de tine!”
Vorbeste cu Dumnezeu. Redevino… copilul de altadata.
Sari coarda. Uita cuvantul “ranchiuna”. Spune “DA”.
Tine-ti promisiunile. Razi! Cere ajutor. Schimba-ti pieptanatura.
Fugi……. Canta……. Aminteste-ti de o aniversare. Ajuta un om sarac.
Termina un proiect. Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar.
Rasfata-te intr-o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare. Asculta cantecul greierilor.
Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul s i vorbeste . Fii amabil !
Da-ti voie sa gresesti . Iarta ! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare .
Arata-ti deschis fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste atent o floare.
Interzice-ti sa spui “Nu pot!” timp de o zi. Traieste-ti clipa! Continua o traditie
a familiei. Incepe o alta zi. Astazi nu iti face griji! Exerseaza curajul in lucrurile mici.
Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten.
Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria ta
preferata. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin.
Fa pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta.
Aminteste-ti ca nu esti singur. Lauda intreit o fapta buna.
Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada.
Hraneste-l ! Vorbeste-i ! Pastreaza-l!
Sterge lacrimile de pe un obraz.
Cumpara-ti o ciocolata.
Imparte-o cu un
pofticios. Fii iar
curios. Gaseste
un lucru nou,
ceva frumos,
ceva interesant.
Da-te in leagan.
Citeste o poveste.
Povesteste-o unui
copil. Scrie o poezie.
Daruieste-o “jumatatii” tale.
Stai drept. Sadeste un copac.
Multumeste-le celor de la care ai invatat.
Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva!

Eliberare

Când încerci să te eliberezi... de fapt te încarci de o nouă povară...

Votam activ pentru Daniela la Pedagogul Anului

http://www.youtube.com/watch?v=yAqcuCIDi4w

CURRICULUMUL ŞCOLAR – CLASELE I – A IV-A SUB SEMNUL MODERNIZĂRII

Anul 2009-2010 este anul modernizării curricula în Republica Moldova. Tendinţele de europenizare a învăţământului sunt sincronice şi cu motivaţiile interne existente pe eșichierul sistemului educaţional din Republica Moldova. Astfel, drept premise pentru conceptualizarea noului curriculum constituie următoarele repere: durata funcţionării curriculumului de bază actual este de cca 12 ani; apariţia noilor tendinţe în dezvoltarea curriculumului pe plan naţional şi cel internaţional; unele obiective generale din curriculumul de bază nu sunt formulate în termeni de competenţe; obiectivele generale nu reflectă toate categoriile de competenţe: generale şi specifice, de cunoaştere, aplicare şi integrare; lipsa în structura curriculumului de bază a unor elemente/componente: cadrul conceptual, conţinuturi, strategii didactice şi de evaluare. În vizorul grupurilor de experţi, aprobaţi prin ordinul ministerului s-au conturat următoarele sarcini: analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, cultura generală, conținut al învăţământului, situaţie de învăţare; renovarea relației obiective-conţinuturi-metode de predare-învăţare-evaluare; cunoaşterea relaţiilor dintre diverse tipuri de curriculum: curriculum (de baza, trunchi comun) - curriculum la dispoziția scolii; obligatoriu - opțional; formal - nonformal; cunoaşterea orientărilor si practicilor noi in organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulara, organizare de tip integrat, curriculum diferențiat; aprofundarea cunoştinţelor în diverse documente curriculare: planul-cadru, programe școlare, manuale, materiale-suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorului etc.).

Cu titlu de manuscris documentele elaborate au fost postate pe pagina WEB a Ministerului Educaţiei precum şi a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei:

http://www.edu.md/?lng=ro&MenuItem=16.

În perioada 10 ianuarie 2010 – 31 ianuarie 2010 au avut loc dezbateri publice privind documentul modernizat. Direcţiile Generale (Raionale) de Învăţământ au organizat seminare, şedinţe, ateliere prin care au oferit şansa unei reforme curriculare, până la emiterea acestuia în sistemul educaţional activ. Procedura constituie un reper al transparenţei şi al democraţiei. Fiecare învăţător a avut posibilitatea să se expună cu referinţă la noile schimbări, mai mult decât atât să contribuie în echilibrarea problemelor survenite din practica şcolară cu preceptele teoretice.

Mariana Marin

Galerie.Limba romana. Clasa a 3-a. Autori: Tatiana Niculcea si Mariana Marin

Galerie.Limba romana. Clasa a 4-a. Autori: Mariana Marin si Tatiana Niculcea

Mariana Marin: Publicaţii Mariana Marin

Mariana Marin: Publicaţii Mariana Marin

Să schimb inerţia?

Dacă aş fi s-o iau de la început, ar trebui să-mi schimb existenţa, pornind de la buneii mei care şi-au unit vieţile graţie faptului că au fost profesori (bunica – învăţătoare şi bunelul - profesor de matematică), întîlnindu-se la cursuri de perfecţionare. Testamentul bunicăi mele, răposata (a plecat cînd eu aveam doar 5 ani) a fost următorul: Mariana să se facă învăţătoare (observîndu-mă cum educ piesele de şah – primii mei elevi). Nu am aflat această istorie decît atunci cînd am devenit învăţătoare. Or, misiunea cu care am ajuns în această lume este de a continua peste o generaţie crezul buneilor mei. Mai profundă fiind, străbunica mea a fost o cucoană grecoaică. Era  dăscăliţă, însă  nu mergea pe la casele oamenilor, ci veneau la ea copii ai altor boieri, conacul străbunului fiind, o mică şcoală particulară. Concluzia: aş putea să schimb inerţia? Nu, categoric!

Deci, învăţătoare am venit pe această lume, îmi este prorocit şi nu am ce să aleg! Îi mulţumesc Domnului pentru aceasta. Este tot ce mi-aş putea dori mai mult – să fiu pedagog!

JOCUL DE ŞAH SAU EDUCAŢIA?

Şahul este un joc fascinant precum şi educaţia este revelaţia dintre mai mulţi jucători sau actori ai procesului educaţional. Provocările legate de rapiditatea şi eficienţa gândirii, care intervin în cadrul unui joc de şah, au făcut din acesta o pasiune pentru majoritatea jucătorilor. Indiscutabile sunt flexibilitatea, dinamismul şi logica acţională în EDUCAŢIE, or, pasiunea pentru a educa este regăsită mai mult în vocaţie decât în comoditate sau beneficiu social.

Deşi nu se ştie cu precizie când şi unde a apărut şahul (versiunea cea mai acceptată este că el provine dintr-un joc apărut în India în secolul 6), educaţia îşi are origine şi temporalitate exactă: odată cu apariţia vieţii pe pământ, iar omniprezenţa este asigurată de existenţialitate.

Pioni, cai, nebuni, ture, regi, regine... regăsim aceste piese de joc ale şahului şi în educaţie... Cert este că puţini vor să fie pioni, unii acceptă să fie cai şi ture, nimeni nu-şi doreşte să ajungă a fi nebuni, dar asta le cere situaţia, mulţi însă se văd regi şi regine, de facto existând un rege şi o regină. Jocul se desfăşoară pe tabla de şah. Axiomatic: spaţiul de joc al educaţiei este tot un mare careu cu patru unghere. Utilizabilitatea ungherelor este maximă. Aflat în ofensivă, treci imediat la ungher, crezându-se aberant că acesta e un loc pentru autoeducaţie. Este un loc pentru educaţia violenţei şi agresivităţii.

Tabla de şah are o formă pătrată şi este împărţită în 8 linii şi 8 coloane ce formează 64 de pătrate cu suprafeţe egale, numite câmpuri colorate alternativ în alb şi negru. Alb şi negru: fantezia şi anxietatea, diversitatea şi monotonia, creativitatea şi insuficienţa imaginară, democraţia şi anarhia, dinamismul şi staticul... Tabla de şah le suferă pe toate, nu ştiu însă dacă şi educaţia suferă întunericul...

Jucătorii mută pe rând, respectând anumite reguli; prima mutare (începutul partidei) revine jucătorului cu piese albe. Aşa e corect, jucătorul cu piese albe începe jocul: oare cine este în educaţie jucătorul cu piese albe: elevul, poate profesorul, părintele? Dar cine ar fi cel cu piesele negre?

Şahul are nişte reguli, e uşor să analizezi pasul, tot aşa şi educaţia merită a fi ordonată unor principii. Unul dintre aceste principii este azi la modă: centrarea pe copil. Este periculos să credem că accentul dat se va perinda printre alte mode şi va fi dat uitării.

Copilul, acest dar dumnezeiesc, fiinţa căreia noi, educatorii, îi datorăm existenţa sau ziua de mâine… Nu merită ei oare atenţia noastră? Sau viceversa: nu merită facilitatea integrării, recunoaşterea necesităţilor individuale? De ce nu am acorda prioritatea nevoilor de odihnă, de activitate dinamică, de a se socializa? Iată şi o diferenţă care ar trebui să existe între jocul pieselor de şah: piesele circulă după voia stăpânului, nu şi elevul după poftele învăţătorului!!! Faptul că unii învăţători nu doresc să înţeleagă regulile centrării pe copil şi le percep în propria voinţă (…de ce să ascult eu de năravurile lui? …va face cum îi spun eu…) înseamnă că jocul educaţiei nu respectă regulile.

Scopul jocului în şah este obţinerea matului. Acesta survine atunci când un rege este atacat şi nu poate evita capturarea, spunându-se „Şah mat!” (care se traduce prin “Regele e mort”). Probabil că şi în educaţie se întâmplă astfel cu elevul nostru. Învăţătorul, supus unor invocaţii externe de tip control, inspecţii anevoioase îşi degajează spiritele pe micul, plăpândul copil, cu tot felul de teme, gândind în sinea sa: Important e să se chinuie, nu e neapărat rezultatul…

Dragi colegi, şahul este un joc, educaţia e o realitate!

Azi

Azi

mi se pare ca vine o zi noua... ciudat, banal, bizar, dar o zi nouă şi nimic nou...