În primele săptămâni şcolare, trecând prin sau pe lângă
sălile de clasă, auzim mai multe profesoare răguşite, profesori mai puţini,
deoarece ei sunt o raritate în şcoala naţională. Boală profesională, desigur!
Poate ar fi bine să încercăm să vorbim mai puţin şi să ne
exercităm rolul de formator, de moderator mai mult. Să facem pauze vocale cât
mai multe, în proporţii de 30% voce şi 70 % tăcere.
Metoda cea mai bună pentru a pregăti o lecţie în care să
vorbeşti mai puţin este cea bazată pe autonomia elevilor! Proiectul lecţiei
trebuie să fie construit foarte bine din timp ca să poţi vorbi mai puţin.
O concluzie simplă: proiectarea eficientă este salvarea
noastră! O proiectare centrată pe activităţi de grup, pe sarcini de instruire reciprocă a învăţării. Atunci când apar multe întrebări, învăţăm elevii să se ajute reciproc, arătăm cine poate
răspunde în locul nostru. Lecţia modernă este concepută
altfel: profesorul să nu fie aducător de informaţii, că să fie în rol de prezentator TV.
El este persoana care monitorizează învăţarea independentă sau reciprocă a elevilor, ceea ce
înseamnă a răspunde la întrebările elevilor sau a pune întrebări facilitatoare,
astfel încât elevul să aibă satisfacţia descoperirii. Sensul
cuvântului moderator este cel mai binevenit profesorului modern, căci în
ipostaza dată el încearcă să proiecteze lecţia ca pe o arenă de dezbateri, de formare a noilor opinii
şi concluzii etc.
O lecţie fără profesor are multe
mijloace didactice, tot felul de fişe, postere, planşe, iar cel mai important este algoritmul de lucru pe care
îl poate primi un lider de grup şi unde este scris absolut
totul ce trebuie să facă elevul timp de o lecţie, inclusiv timpul rezervat anumitor activităţi.
Dr. M. Marin,conf. univ.
Fragment din cartea Școala fără profesor?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu